Psihosomatica

Pentru a realiza o introducere mai lina in acest subiect, sa intelegem in primul rand la ce anume ne-ar ajuta sa stim mai multe despre noi prin prisma abordarii „psihosomatice”.
 

Ar fi necesar ca fiecare om sa resimta, printre nevoile sale de baza, curiozitatea de a cunoaste abc-ul fiintei sale – felul in care este alcatuit anatomic, cate ceva despre felul in care functioneaza psihic si unele informatii despre structura energetica proprie. Aceasta curiozitate este importanta nu pentru a inmagazina tot felul de cunostinte abstracte despre sine, cunostinte care nu au nici o valoare practica in viata de zi cu zi, ci pentru a descoperi acele informatii elementare ce ne ajuta si ne sprijina in a ne dezvolta, a ne transforma si a ne trai cu sens viata. 

Ca sa ne bucuram si sa profitam la maximum de aceasta experienta a vietii, ca sa traim in plenitudine, este chiar incitant sa cunoastem si sa folosim instrumentele fascinante pe care le avem la dispozitie prin insasi existenta noastra aici, ca fiinte complexe cu o alcatuire deosebit de inteligenta si armonioasa.

Psihosomatica este o disciplina destul de noua, care se situeaza la granita dintre psihologie si medicina si care incearca sa aduca in prim planul constientizarii noastre unitatea psihic-corp.

Deoarece accentul pus pe dualitatea carteziana (conceptie a lui Descartes care a pus opozitie intre suflet si corp si le-a considerat total distincte) a dominat si inca domina viziunea medicala occidentala si viziunea socio-culturala obisnuita, abordarea psihosomatica a fiintei isi face loc mai greu in constiinta noastra.

Poate ca si termenul de "psihosomatica" este un pic rigid, insa, in profunzime, el se refera doar la o delicata si fluida punte de legatura intre suflet si trup, destul de cunoscuta si studiata in antichitate si in culturile stravechi.

Insa, in vremurile "moderne", corpul a fost si este inca vazut dintr-o perspectiva mecanicista, adica drept o masinarie cu functionare independenta, care, atunci cand se strica, trebuie reparata exact asemenea unui mecanism defect  - taiem, scoatem, inlocuim, ajustam doar anumite organe, tratam prin medicamente numai anumite dereglari (credem noi). Se cunoaste insa destul de clar, in urma multor cercetari recente in domeniile neurologiei, endocrinologiei, imunologiei, ca toate aceste sisteme biologice interne nu activeaza separat unul fata de celalalt, ci sunt intr-o stransa relationare si influentare reciproca, implicit cu functiile psihice – emotii, ganduri, amintiri...

Legaturile psihic-corp sunt destul de directe, insa pentru ca aceste legaturi se realizeaza la niste nivele care scapa atentiei constiente, este nesecar sa ne oprim un pic mai mult asupra intelesurilor pe care le exprima, prin descoperirea limbajului lor simbolic – majoritatea organelor din corp, datorita specializarii pe anumite functii, ne arata si la nivel psihic zona in care se deruleaza conflicte interne – pe scurt, cateva exemple: pielea este prin excelenta un organ al relationarii, al contactului, al comunicarii, al exteriorizarii, probleme care apar pe piele sunt indici pentru tulburari din sfera relatiilor noastre, pe care nu mai stim cum sa le exprimam altfel (eruptii diverse); sistemul digestiv reprezinta asimilarea si eliminarea, problemele in aceasta zona le simbolizeaza pe cele din viata psihica, cand nu mai putem prelua interior, cand nu mai putem digera atatea (indigestia), cand ne-a ajuns sau, dimpotriva, cand ne dorim sa primim mai mult (foamea constanta), cand pastram in noi fara a putea elimina (constipatia), cand refuzam sau nu mai acceptam (voma); zona gatului, simbolizeaza exprimarea de sine, ascultarea adevaratelor nevoi si exprimarea lor, iar cand acest lucru nu se intampla ne confruntam cu diverse dureri de gat. Simbolizarea prezentata aici este generala, insa fiecare om are, pe langa aceste generalitati, nuante proprii, diferite particularitati si sensibilitati care influenteaza zonele corporale de expresie. Iar toate acestea nu pot fi cunoscute decat prin explorarea mai profunda din cadrul unor discutii cu cineva specializat in acest tip de ascultare.

Psihosomatica considera orice boala drept o dezorganizare a intregii fiinte, in toate dimensiunile ei, atat corporale, cat si psihice.

Ceea ce trebuie sa stim in momentul in care suferim de o afectiune somatica este faptul ca, pe langa consultatia medicala, este foarte necesar, in scopul grabirii vindecarii, sa privim un pic mai adanc pentru a gasi cauzele adevarate, cele care ne vorbesc cel mai bine despre ce transformari ar fi de dorit sa facem pentru a ne restabili echilibrul. Acest demers se realizeaza initial, pana incepem sa invatam cum sa ne ascultam singuri, alaturi de o persoana cu experienta in interpretarea limbajelor psiho-somatice. 

Psihosomatica ne invita sa fim mai constienti, mai prezenti in corpul nostru si in interiorul nostru psihic, si astfel mai receptivi la mesajele ce vin de acolo si se exprima prin trup, pentru a le integra si a ne ajusta din mers traseul nostru de viata.

Suntem inzestrati cu tot ce trebuie pentru a calatori prin aceste experiente, pentru a evolua si a invata lectii importante, iar daca suntem atenti si urmam indiciile care ni se dau din interior putem parcurge mai responsabili, cu mai multa placere si interes labirintul vietii.