Indemnul de a ne urma inima. Il cunoastem
cu totii. Il aplicam, insa? Cum il aplicam? Sau pare ceva prea plin de
sentimentalism?
Ce stim despre inima noastra?
A fost considerata din vremuri
stravechi drept sediul sufletului. Este locul identificarii cu Sine. Ducem mana
la piept cand spunem „eu”, la fel, „juram cu mana pe inima” pentru a ne
demonstra onestitatea. Este considerata, insa, si sediul emotiilor. De aceea,
proiectam asupra ei o imagine conforma cu ceea ce credem noi ca sunt emotiile –
partea cam sensibila din noi, usor de influentat si de dezechilibrat, astfel,
nu prea indicat de ascultat...
Fiind in asa mare legatura cu emotiile,
carora suntem invatati sa le desconsideram de multe ori importanta si
intelesul, perceptia noastra asupra inimii urmeaza aceeasi conceptie limitata. La
nivel psihologic o vedem ca pe ceva ce tine de sfera afectiva, cam neclara si
instabila; la nivel fiziologic, anatomic, o vedem ca pe o pompa eficienta in a distribui
sangele in intregul corp.
Insa, inima reprezinta mult mai mult
decat stim si credem.
Studii extinse realizate in ultimii
ani in jurul functionarii cardiace ne prezinta rezultate uimitoare, ce vor
reusi cu siguranta sa pozitioneze inima in locul central a tot ceea ce inseamna
fiintarea noastra.
Inima este mai mult decat o simpla
pompa. Ea este, de fapt, „un centru complex si organizat de procesare a
informatiilor, prezentand un creier propriu, functional, care comunica cu si
influenteaza creierul cranian prin intermediul sistemului nervos, al celui
hormonal, precum si prin intermediul altor cai. Aceste influente, provenite de
la inima, afecteaza functionarea creierului si a majoritatii organelor interne,
determinand astfel calitatea vietii”.(HeartMath Institute) De asemenea,
cercetarile recente au evidentiat faptul ca inima actioneaza si ca o glanda
endocrina, producand si secretand diferiti hormoni cu rol esential in
echilibrul psiho-fizic.
Desi ne sfiim inca sa aducem impreuna
si sa corelam termeni ce par a tine de discipline mai mult ezoterice (cum este
cel de „energie”), cu teoriile si explicatiile din domeniul psihologiei si nu
numai, devine din ce in ce mai evidenta necesitatea de a realiza ca nu putem
extinde intelegerea fenomenelor vietii, fara a ne largi aria de perceptie si
sistemele de referinta.
Astfel, nu se poate nega descoperirea
ce plaseaza inima in rolul central al perceperii subtile a campurilor magnetice
si a frecventelor energetice emanate din propria persoana si de catre cei din
jur. Campul electro-magnetic al inimii, care este de 5000 de ori mai puternic
decat cel generat de creier, actioneaza ca un sistem de receptie a multor informatii
energetice provenite din noi si din exteriorul nostru. Aceste informatii sunt
resimtite si traduse in sistemele interne drept emotii.
Este greu inca sa intelegem la ce ne
ajuta simtirea emotiilor?
Cu ajutorul lor „culegem” date despre
noi insine si despre ceilalti. Aceste date ne orienteaza mai departe si ne ghideaza
catre a produce modificari in propriile programe de functionare psihica,
mentala, energetica, pentru a atinge armonia si echilibrul interior.
Informatiile pe care inima, prin
campul ei, le preia sunt transmise apoi creierului, unde se activeaza pattern-uri,
adica scheme si cai deja formate si intarite, care ne vor coordona perceptiile,
comportamentele, activitatea organelor interne si a proceselor mentale.
„Inima poate fi considerata o
puternica poarta de intrare in reteaua de comunicare ce conecteaza corpul,
mintea, emotiile si spiritul.”(HeartMath Institute)
Starile pozitive sunt reprezentate, la
nivelul inimii, de o ritmicitate coerenta, iar cele negative, de o frecventa
cardiaca mai dezorganizata.
Cu cat cunoastem mai bine modul in
care functionam psihic, devenind atenti la ce anume din programele noastre
mentale genereaza in noi anumite emotii, si invatam totodata sa descifram
aceste emotii, cu atat vom reusi sa ne ghidam mai usor catre a schimba acele
programe vechi, daca este cazul, si a construi unele care sunt in acord cu
propria fiinta, cu profunzimile noastre, cu nevoile personale de crestere si
evolutie, programe care ne vor permite sa traim intr-un mai mare echilibru
fizic si psihic.
Starile de echilibru, centrare si
armonie, ce produc coerenta interioara, ne amplifica si abilitatile empatice,
reusind astfel sa discernem si sa decodam mai usor emotiile celor cu care
interactionam.
Mediul emotional in care traim este
foarte important pentru activarea, generarea si stabilizarea programelor care
vor deveni in timp pattern-uri puternice si care ne vor calauzi de-a lungul
vietii.
Ceea ce traim constant in interior ne
predispune la a rezona mai mult si a amplifica frecventele emotionale de
acelasi tip cu care intram in contact, adica emotii provenite de la ceilalti. De
exemplu, atunci cand suntem tulburati, nu putem fi atat de receptivi la
vibratiile pozitive, ale bucuriei, relaxarii, frumusetii... Insa nu este
neaparat o solutie potrivita nici sa alergam cautand si generand superficial,
mereu din exterior, emotii placute. Pentru ca, cea mai eficienta si constanta
armonie ne este data de autogenerarea acestor emotii din interior, din propria fiinta, prin
activarea si functionarea pe baza programelor (credinte si conceptii) ce sustin
iubirea, increderea, siguranta, autenticitatea... Astfel, trairile pozitive vor
fi un efect stabil al starii reale de bine, de curgere.
Inima nu ne minte, nu ne induce in
eroare, ea doar primeste si transmite informatii vitale pentru orientarea
proprie si pentru intelegerea a ceea ce se intampla in noi si in afara.
Cand sa ne incredem in inima noastra si sa o urmam? Cand
invatam sa o ascultam cu adevarat. Cand incepem sa ne largim constiinta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu